Pe scurt: Hora, sârba și brâul sunt printre cele mai vechi dansuri de pe pământ românesc. Hora — dansul în cerc, cu mâinile prinse — e considerată cel mai vechi și mai răspândit joc popular; o reprezentare de lut din cultura Cucuteni, „Hora de la Frumușica", e veche de peste 5.000 de ani, iar prima descriere scrisă apare la Dimitrie Cantemir, în 1716. Sârba e un dans iute din marea familie de jocuri balcano-carpatice, iar numele ei nu are, de fapt, legătură cu sârbii. Brâul e un dans bărbătesc, de virtuozitate, păstrat de la ciobanii din munții Banatului. Mai jos ai povestea fiecăruia.
Când intri în horă la o nuntă, faci, fără să știi, același gest pe care strămoșii noștri îl făceau acum mii de ani. Dansurile populare nu sunt doar pași — sunt o poveste transmisă din generație în generație.
Hai să vedem de unde vin cele trei dansuri pe care le auzi cel mai des: hora, sârba și brâul.
Hora e dansul în cerc, cu dansatorii ținându-se de mâini. E considerată cel mai vechi și cel mai răspândit joc popular românesc — și are dovezi pe măsură.
La Frumușica, în județul Neamț, arheologii au descoperit o piesă de lut din cultura Cucuteni, veche de peste 5.000 de ani: șase figurine umane prinse într-un cerc, ca într-o horă. „Hora de la Frumușica" e considerată de specialiști o mărturie a dansurilor rituale din acele vremuri.
Prima descriere scrisă a horei apare în Descriptio Moldaviae, cartea lui Dimitrie Cantemir din 1716. Deci hora era deja un obicei bine înrădăcinat acum peste trei secole — și mult, mult înainte.
Și numele spune o poveste. Cuvântul „horă" se leagă de grecescul choros (dans, cor) și de bulgărescul horo, cu posibile rădăcini și mai vechi, trace. Forme înrudite există în multe limbi vecine — semn că dansul în cerc e o moștenire comună a întregii regiuni.
Uite cum arată hora, dansul de la care pornește totul:
Dacă vrei să o înveți chiar tu, ai ghidul complet despre cum înveți hora românească de la zero.
Sârba e ruda mai vioaie a horei. Face parte din marea familie de jocuri balcano-carpatice și e răspândită în toată România și în Republica Moldova. Se dansează în cerc sau în semicerc, cu pași laterali repezi, iar dansatorii se țin de obicei cu mâinile pe umerii vecinilor.
E un dans mixt — îl joacă și femei, și bărbați — cu ritm binar și mișcare rapidă, presărată uneori cu figuri de virtuozitate.
O curiozitate care surprinde pe mulți: numele „sârba" nu are, de fapt, legătură cu poporul sârb, așa cum sugerează unele dicționare. E doar numele tradițional al acestui tip de joc iute, la fel cum „hora" denumește jocul în cerc.
Iată sârba explicată pas cu pas:
Vrei să o prinzi și tu? Ai ghidul despre cum se dansează sârba.
Brâul e un dans de virtuozitate, jucat mai ales de bărbați și răspândit în toată țara — deși ritmul și felul pașilor diferă de la o zonă la alta. Numele vine de la „brâu", cordonul de la mijloc: dansatorii se prind exact de brâul vecinilor din dreapta și din stânga, formând un lanț strâns.
La origine, brâul e un dans din zona muntoasă a Banatului — un joc ciobănesc, păstrat până azi și răspândit apoi și în alte regiuni. E genul de dans în care se vede îndemânarea: pași iuți, bătăi, multă energie.
Despre cea mai cunoscută variantă a lui ai un ghid separat: cum se dansează brâul bănățean.
Deși sunt diferite, hora, sârba și brâul împărtășesc trăsăturile dansului popular românesc:
Pentru că, atunci când prinzi mâna cuiva într-o horă, nu faci doar câțiva pași. Te alături unui lanț vechi de mii de ani — același gest de la Frumușica, de la nunțile bunicilor, până la petrecerea de săptămâna viitoare.
Și aici e partea frumoasă: nu trebuie să fii expert ca să faci parte din el. Hora și sârba au pașii de bază cei mai accesibili tocmai pentru că au fost gândite ca toată lumea din sat să poată intra în joc. Singurul lucru care te desparte de ele e puțin exercițiu.
Curios cum se împart aceste dansuri pe zonele țării? Ai ghidul despre dansurile tradiționale românești pe regiuni. Iar despre cele recunoscute în toată lumea, citește ce dansuri românești sunt recunoscute internațional.
Începe cu demo-ul gratuit: exerciții de ritm, pași simpli și primii pași de horă — exact dansurile din povestea de mai sus, fără niciun cost.
Vreau demo-ul gratuit Vezi cursurile de dansHora e considerată cel mai vechi și cel mai răspândit joc popular românesc. O reprezentare de lut din cultura Cucuteni, „Hora de la Frumușica" (Neamț), veche de peste 5.000 de ani, înfățișează șase figuri prinse într-un cerc, ca într-o horă. Prima descriere scrisă apare la Dimitrie Cantemir, în 1716.
Cuvântul „horă" se leagă de grecescul „choros" (dans, cor) și de bulgărescul „horo", cu posibile rădăcini trace, mai vechi. Forme înrudite există în multe limbi vecine, ceea ce arată că dansul în cerc e o moștenire comună a întregii regiuni balcano-carpatice.
Nu. Deși numele pare să trimită la poporul sârb, sârba nu are, de fapt, legătură cu acesta. E numele tradițional al unui tip de joc iute, din familia dansurilor balcano-carpatice, răspândit în România și Republica Moldova.
„Brâu" e cordonul purtat la mijloc. La dansul cu același nume, dansatorii se prind exact de brâul vecinilor din dreapta și din stânga, formând un lanț strâns. Brâul e un dans bărbătesc, de virtuozitate, originar din zona muntoasă a Banatului, un vechi joc ciobănesc.
Deloc. Istoria adaugă farmec, dar dansul se învață cu picioarele, nu cu cărțile. Hora și sârba au pașii de bază cei mai accesibili — au fost gândite ca toată lumea din sat să poată intra în joc. Cu puțin exercițiu, intri și tu.
Nu. Tocmai pentru că se dansau de întreaga comunitate, de la copii la bătrâni, pașii de bază sunt simpli și se învață la orice vârstă. Important e ritmul și repetarea, nu talentul sau tinerețea.
25 de dansuri explicate de la zero, de la ritm până la horă, sârbă și brâu — abonamentul Începători, 99 RON/lună.
Începe cu abonamentul Începători Vezi toate prețurile